Șomajul a scăzut la 6,3% în septembrie dar sunt cu 26.000 șomeri mai mulți decât acum un an
INS estimează 517.100 de șomeri în septembrie 2026, cu 6.300 mai puțini decât în august, dar cu 26.200 mai mulți decât în septembrie 2025. Rata tinerilor a ajuns la 30,8% în trimestrul al doilea.
Articol procesat cu inteligență artificială

Rata șomajului din România a fost de 6,3% în septembrie, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de august, anunță Institutul Național de Statistică. Cifra este ajustată sezonier. Numărul șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 517.100 de persoane, față de 523.400 în luna precedentă.
Mică veste bună, dar imaginea de ansamblu rămâne dificilă. În septembrie 2025 se înregistrau 490.900 de șomeri. Deci, de la un an la altul, numărul persoanelor fără loc de muncă a crescut cu 26.200, adică aproximativ 5,3%. Scăderea de la o lună la alta, de circa 6.300 de persoane, nu schimbă direcția.
Șomajul rămâne mai ridicat la femei decât la bărbați, conform INS. Pentru tineri, situația este cea mai grea: rata șomajului pentru grupa 15-24 de ani a fost de 30,8%, conform datelor pentru trimestrul al doilea din 2026, cele mai recente disponibile pentru această categorie.
Cine se mai angajează prin agențiile publice
Pe partea cealaltă a pieței, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a plasat în muncă 106.932 de persoane în primele nouă luni ale anului, potrivit datelor publicate pe 27 octombrie. Structura acestor angajări spune ceva despre cine își găsește de lucru acum.
Cea mai mare categorie o formează persoanele peste 45 de ani: 52.019, adică 48,6% din total. Dintre acestea, 20.097 au peste 55 de ani. Urmează 20.726 de persoane între 35 și 45 de ani. Tinerii sub 25 de ani reprezintă doar 16.903 de angajări, iar 19.851 din totalul plasărilor sunt tineri NEET, adică persoane care nu erau nici la școală, nici la muncă, nici în formare.
Majoritatea celor care au primit un loc de muncă prin ANOFM au studii liceale (37.206), profesionale (23.579) sau gimnaziale (23.570). Doar 14.097 au studii universitare. Din total, 24.557 fac parte din categoria persoanelor greu sau foarte greu ocupabile. București conduce clasamentul județean cu 8.898 de plasări, urmat de Iași cu 4.953 și Alba cu 3.658.
Angajatorii așteaptă deblocarea recrutării de peste hotare
Pentru companii, presiunea vine și din partea blocajului portalului workinromania.gov.ro, închis din 15 septembrie, după ce instanța a suspendat lista meseriilor deficitare. Sute de angajatori din construcții, HoReCa, producție și servicii au rămas fără posibilitatea de a aduce lucrători străini, iar unii lucratori deja integrați riscau să depășească termenele legale.
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă anunță că Ministerul Muncii pregătește două ordine de ministru: unul care modifică metodologia de stabilire a listei profesiilor deficitare, altul care introduce lista nouă. Lista se extinde de la 289 la aproape 400 de ocupații, iar termenul de adăugare a unor profesii noi, la cerere, se reduce la zece zile. Portalul ar urma să devină complet funcțional cel târziu la mijlocul lunii noiembrie.
Combinația este elocventă: șomaj în creștere pe an, dar tot deficit de oameni pe meserile pe care angajatorii nu le acoperă din piața locală, suficient cât guvernul extinde lista ocupațiilor pentru care se poate recruta din afara țării.
Ce merită urmărit
Următoarea serie de date INS despre șomaj vine la sfârșitul lunii noiembrie și va arăta dacă scăderea din septembrie a fost o corecție de sezon sau începutul unei tendințe. Rata șomajului tinerilor pentru trimestrul al treilea va fi publicată mai târziu și este indicatorul cel mai de urmărit, dat fiind nivelul de peste 30%.
Pentru cei care caută de lucru, datele ANOFM sugerează două lucruri practice: serviciile agențiilor de ocupare funcționează mai ales pentru persoane peste 35 de ani, iar cea mai mare parte a plasărilor se face pe profil liceal și profesional, nu universitar. Pentru angajatori, momentul de urmărit este mijlocul lunii noiembrie, când ar trebui publicată lista extinsă de meserii deficitare.
Surse